Stop CETA!

De ce e important

CETA – sau Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (Comprehensive Economic & Trade Agreement) – este un acord comercial mamut de care va beneficia orice corporație cu o filială în Canada. Negocierile s-au purtat în spatele ușilor închise, timp de cinci ani, între oficialii europeni și cei canadieni.

În negocierea unui tratat precum CETA (are peste 1600 de pagini) funcționarii influențați de lobby-ul industriei au fost îndemnați să privească la cifre, la fluxurile comerciale neîngrădite, în cele din urmă, la profit. Siguranța și cetățenilor, grija față de planetă, așa cum cu toții știm - nu își au niciodată locul într-o negociere comercială.

În ultimii ani, industriile de tot felul, au susținut o dereglementare continuă. Cu toate acestea, industria a fost nevoită să dea înapoi, blocată fiind de reglementări restrictive. Însă acum corporațiile se pregătesc să-și ia revanșa. Au reunit într-un singur text (cel al CETA) tot ce și-au dorit ani de zile să obțină de la autoritățile europene și naționale. Solicitările lor au îmbrăcat o haină nouă - aceea de tratat comercial de liber schimb. Azi statele au căzut în această capcană și România nu face excepție.

CETA dintr-o singură privire

CETA – sau Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (Comprehensive Economic & Trade Agreement) – este un acord comercial între Canada și Europa.

Acesta face parte dintr-o nouă generație de acorduri, printre care se numără și controversatul TTIP. Problema este că de fapt nu e vorba deloc de un simplu acord comercial. Este mai degrabă o cartă a investitorilor, care le oferă marilor companii și instituțiilor financiare noi puteri și drepturi.

Canada și Uniunea Europeană au început negocierile pentru Acordul Cuprinzător Economic și Comercial (CETA) în 2009. CETA este un mod de a duce mai departe dereglementarea și privatizarea economiei UE. În același timp, puterea corporațiilor crește în timp ce eforturile Canadei și Europei de a aborda criza climatică sunt subminate.

În septembrie 2014 fostul prim ministru canadian Stephen Harper, președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso și președintele Consiliului European Herman Van Rompuy au semnat o declarație comună pentru „a sărbători finalizarea negocierilor pentru Acordul Comercial Canada - UE”. Momentul anunțului privind finalizarea CETA a fost și primul moment în care cetățenii Canadei și Europei au avut posibilitatea să vadă textul oficial al acordului. Tratatul a fost agreat fără nicio consultare publică. Acum ni se spune că nu se mai pot face modificări. Singurul lucru bun în legătură cu acordul CETA este că acum nu mai este secret.

A fost deja finalizat, ceea ce înseamnă că putem să-l vedem. Cele 1.600 de pagini de text ale acordului arată că acesta reprezintă o amenințare nu doar pentru standardele noastre alimentare, ci și pentru lupta noastră împotriva schimbărilor climatice și pentru capacitatea de a reglementa activitatea marilor bănci. 

Dacă este ratificat de statele membre (prin Consiliul de Miniștri), acordul CETA va restricționa în mod nedrept modul în care guvernele cheltuie banii publici prin interzicerea politicilor de „achiziții locale” și va pune presiune pentru extinderea privatizării sistemelor locale de apă, transport și energie și multe altele.

De ce Sistemul de Justiție pentru Investitori (ICS) din CETA este nociv

Sistemul de soluţionare a disputelor dintre investitori şi state (Investor-State Dispute Settlement) sau pe scurt ISDS sau ICS pare un acronim foarte plicticos. Aveţi toate scuzele să daţi repede pagina, şi chiar asta e intenţia din spatele acestui nume. Totuşi, dacă v-aţi întrebat vreodată cum se face că firme străine obscure care funcţionează în România scapă basma curată aproape orice ar face, atunci nu vă grăbiţi să daţi pagina. ISDS este un sistem care permite companiilor străine să dea în judecată guvernul ţării gazdă la tribunale private pentru profitul nerealizat, pe baza tratatelor de investiții, nu a unor legi naționale. Acest sistem are ca rezultat sentinţe obligatorii, transferând astfel puteri fundamentale de la legiuitori aleşi şi tribunale independente la avocaţi privaţi, care au rolul de arbitri în tribunale private.

Bine aţi venit în secolul 21. Mai rău decât atât, în esenţă noi, cetăţenii, suntem cei care finanţăm companiile străine pentru acoperirea riscului legat de adoptarea de legi democratice, lucru pe care nu l-ar solicita constituţia sau tribunalele niciunei ţări.

Dacă aveţi impresia că asta e o nebunie care nu există, iată un exemplu concret: Firma canadiană Gabriel Resources (GR) a depus o plângere ISDS împotriva României deoarece deţine zăcământul de aur şi argint de la Roşia Montană şi nu poate începe exploatarea lui, din motive, după cum bine ştim, pentru care doar compania este de vină. Dar în loc să recunoască eşecurile sale evidente de-a lungul timpului şi dat fiind faptul că trebuie să păstreze aparenţele faţă de investitorii săi avizi de profit şi că în acest moment nu mai are nimic de pierdut, compania încearcă cu disperare să recupereze cât mai mulţi bani cu putinţă. Astfel că în noiembrie 2013 Directorul General al firmei Gabriel Resources, Jonathan Henry, a ameninţat cu un proces ISDS şi pretenţii de despăgubiri în valoare de nu mai puţin de patru miliarde de dolari.

Deci ca să înţelegem clar: dacă guvernul intră în joc şi din motive politice preferă să piardă procesul decât să-şi organizeze bine apărarea (şi sunt o mulţime de motive solide pentru a demonta pretenţiile GR), atunci noi, contribuabilii din România, va trebui să acoperim cele patru miliarde de dolari plătite firmei GR de la bugetul de stat.

E simplu: ori de câte ori vedeţi o companie străină care ameninţă guvernul cu un proces ISDS/ ICS în locul unui proces la o curte de justiţie normală, trebuie să ştiţi că aceasta este o companie dubioasă care încearcă să scape basma curată cu ceva atât de grav, încât n-ar avea nicio şansă la un tribunal normal.Vestea bună e că dacă insistăm putem câştiga! Pentru a câştiga e nevoie de timp şi după cum am văzut la Roşia Montană, se poate. Dar trebuie să rămânem în continuare vigilenţi. Chiar acum este momentul cheie să punem capăt privilegiilor pentru companiile străine şi să insistăm ca toţi să fie egali în faţa legii. Spuneţi NU ICS - Sistemului de Justiție pentru Investitori prevăzut în CETA!

De unde știm ce consecințe ar putea avea clauzele ISDS/ ISC?

Clauzele ISDS sunt deja active în tratatele bilaterale ale României. Din cauza lor, statul român a pierdut 183 de milioane de euro, echivalentul a 38.491 de salarii anuale de asistentă medicală în urma arbitrajului internațional pierdut de România cu frații Micula. Aceștia s-au prezentat drept investitori suedezi (în baza dublei cetățenii pe care o au) și au beneficiat de aceste prevederi ce se aplică doar investitorilor din statele cu care România are încheiate acorduri comerciale.

Frustrat de faptul că proiectul minier Roșia Montană nu a avansat, Gabriel Resources, proprietarul, a hotărât să riposteze folosindu-se de drepturile speciale pentru corporaţiile străine prevăzute în acordurile bilateriale cu Canada și Marea Britanie. Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources a iniţiat un arbitraj la Curtea de la Washington. Compania a declarat presei canadiene în 2013 că va solicita despăgubiri de 4 miliarde dolari pentru cheltuielile presupuse pe care le-ar fi efectuat şi pentru „veniturile estimate” pe care pretinde că le-ar fi obţinut din proiectul minier (în procesele ISDS se solicită de multe ori despăgubiri pentru profiturile ipotetice, „anticipate”). Vezi această fișă explicativă despre arbitrajul internațional Gabriel Resources vs. România pe subiectul Roșia Montană.

De ce Sistemul de Justiție pentru Investitori nu e o curte de justiție publică

1. CETA stabilește drepturi exclusive pentru investitori:
- ▼ “Legile” acestui sistem juridic paralel rămân vagi și unilaterale. Investitorii străini au de ex. dreptul la apărarea “așteptărilor legitime”. Lipsesc în schimb obligațiile aferente acestui drept.
- ▼ Reclamanții pot cere despăgubiri în cuantum nelimitat – pentru legi, decizii ale unor autorități publice sau chiar și pentru hotărări judecătorești nefavorabile în instanțele naționale. Acoperirea costurilor rezultate rămâne în grija bugetelor naționale, practic a cetățenilor de rând.
- ▼ În continuare comunitățile afectate direct de investiții nu sunt ascultate (cetățenii sau comunitățile sunt excluși din acest sistem juridic).

2. ISC nu întrunește criteriile de independență juridică și nu poate fi asimilată unei curți de justiție. În cadrul CETA, litigiile ar urma să fie soluționate de un tribunal constituit prin tratat fără ca acesta să întrunească criteriile de independență juridică.
- ▼ Tribunalul ICS s-ar situa în afara jurisdicției naționale sau europene și s-ar baza pe experți "arbitri" care nu ar avea statut de magistrați publici, ci de experți externi.
- ▼ 15 arbitrii ar fi numiți pe o perioadă de 5 ani; fiecare litigiu fiind soluționat de câte trei dintre ei. Spre deosebire de judecători, aceștia nu ar avea un salariu fix, ci ar fi plătiți pentru fiecare litigiu cu un onorariu de 3.000 US $ pe zi (Vezi articol). Într-un sistem unde numai investitorii pot da în judecată, modul de remunerare reprezintă un puternic stimulent sistemic - un număr crescut de arbitraje înseamnă bani mai mulți pentru arbitri.
- ▼ Nu există interdicție pentru arbitri să fie avocați sau consilieri în alte litigii de tip ISDS la nivel internațional, deoarece remunerația lor nu este suficientă în cadrul ICS.
- ▼ Referindu-se la minusurile procedurii de numire a arbitrilor, cea mai mare asociație din Germania a judecătorilor și a procurorilor a scris într-o declarație publicată în februarie 2016 că: "Nici procedura propusă pentru numirea arbitrilor, nici fișa postului nu îndeplinesc cerințele internaționale privind independența instanțelor". Îngrijorări similare a prezentat și Asociația Europeană a Judecătorilor.

Cine se opune Sistemului de Justiție pentru Investitori în Europa?

- Recent 101 profesori de drept s-au opus la ICS într-o scrisoare deschisă, deoarece ICS “se află în contradicție puternică cu statul de drept și principiile democratice consacrate în constituțiile naționale și dreptul european. În plus, [ICS este] de natură să afecteze autonomia ordinii juridice a Uniunii Europene, deoarece tribunalele de investiții cu decizii executorii și caracter obligatoriu amenință aplicarea efectivă și uniformă a legislației UE”. Link

- Un număr tot mai mare de profesori de drept s-au referit la aceste aspecte în articole academice (a se vedea aici, aici, aici, de exemplu). Asociația Europeană a Judecătorilor (reprezentând 44 de asociații naționale ale judecătorilor) și Asociația Germană a Magistraților (reprezentând 16 000 de judecători germani și procurori) s-au opus ICS, printre altele, pe motiv că sistemul s-ar putea să nu fie compatibil cu legislația UE.

- Parlamentul European, în rezoluția sa privind TTIP din 8 iulie anul trecut, a solicitat Comisiei să se asigure că "competența instanțelor din UE și ale statelor membre să fie respectată."

- Comitetul Economic și Social European într-un aviz adoptat la 27 mai 2015, de asemenea, a declarat că: “Există preocupări considerabile din perspectiva tratatelor UE și a constituțiilor statelor membre cu privire la relația dintre deciziile în proceduri ISDS și ordinea juridică existentă în UE. Din acest motiv, CESE consideră că este absolut vital ca CJUE să verifice conformitatea ISDS cu legislația UE într-o procedură oficială de solicitare a avizului, înainte ca instituțiile competente să ajungă la o hotărâre și înainte de intrarea în vigoare cu titlu provizoriu a oricărui tratat negociat de CE”.

- Serviciul Juridic al Comisiei Europene a contestat clauzele ISDS din tratatele bilaterale de investiții încheiate între statele membre UE declanșând câteva proceduri de infringement. De asemenea, acesta a contestat, în cadrul unor proceduri de amicus curiae, competența tribunalelor de investiții. În cazul Achmea, de exemplu, Comisia a scris: “Există unele prevederi din BIT-ul Olanda-Slovacia, care ridică întrebări fundamentale în ceea ce privește compatibilitatea cu legislația UE. Mecanismul de arbitraj investitor-stat intră în conflict cu prevederile legislației UE privind competența exclusivă a instanțelor UE.”

Canada e o țară prietenoasă. De ce să nu semnăm CETA?

Procesul de negociere secretă și în general agenda corporațiilor din spatele acestor acorduri de ultimă generație reprezintă un afront adus democrației pe ambele părți ale Atlanticului.

Prevederile CETA sunt benefice pentru corporații, dar în același timp crează consecințe negative pentru cetățeni prin diminuarea standardelor în alimentație (permiterea comercializării organisemelor modificate genetic) sau acceptarea fracturării hidraulice.

Cetățenii canadieni sunt și ei nemulțumiți de CETA și se mobilizează pentru a-și convinge propriul guvern să nu semneze acordul. Mai multe detalii aflați de la The Council of Canadians.

Pe 17 octombrie, un grup de profesori universitari canadieni au transmis o scrisoare deschisă Valoniei, cu referire directă la sistemul juridic ISDS/ ISC propus în CETA.

De ce Comisia de munca a Parlamentului European a votat împotriva CETA?

Decizia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European vis-a-vis de #CETA e clară: pune în pericol locurile de muncă din Uniunea Europeană!

Extras din decizia Comisiei:

"Rezultatul definitoriu și final din implementarea CETA trebuie să fie crearea de locuri de muncă decente, creșteri salariale echilibrate și posibilități de antreprenoriat extinse. Cu toate acestea, în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente, dovezile empirice bazate pe modele reale indică o creștere generală nesemnificativă. La cele mai optimiste valori pentru ocuparea forței de muncă din UE, cifrele nu prezic mai mult de 0,018% pe perioada de implementare a tratatului de 6 până la 10 ani. În plus, studii recente care folosesc astfel de modele estimau pierderi de locuri de muncă reale de 204 000 pentru UE în ansamblu, inclusiv 45 000 pentru Franța, 42 000 pentru Italia și 19 000 pentru Germania.

Mai mult, Evaluarea Impactului asupra Sustenabilității din 2011 arată delocări sectoriale semnificative, ce duc la creșterea șomajului pe termen lung. În ceea ce privește salariile, analizele arată că acordul ar contribui la adâncirea decalajului de venituri dintre muncitori necalificați și cei calificați, crescând astfel inegalitățile și presiunile sociale. Mai mult, este proiectat un efect de redistribuire considerabilă a venitului național la nivel de UE, ridicându-se la o creștere de 0,66% în favoarea proprietarilor de capital, astfel aprofundând discrepanțele sociale.

Acordul nu conține nici un singur capitol cu măsuri specifice de sprijinire a IMM-urilor. In prezent, există 20.9 milioane de IMM-uri în UE (dintre aestea, 93% au mai puțin de 10 angajați), dar numai 619 000 dintre acestea exportă în afara UE. În mediul liberalizat creat de CETA, IMM-urile vor fi expuse la forța deplină a concurenței marilor corporații transnaționale din America de Nord, punând astfel în pericol cele 90 de milioane de locuri de muncă (67% din totalul locurilor de muncă) pe care le furnizează. În ciuda faptului că CETA conține un capitol special dedicat comerțului și muncii, există o diferență enormă între nivelurile de protecție avute în vedere pentru investitori și cele pentru apărarea intereselor și drepturilor muncitorilor. Statutul privilegiat acordat investitorilor, prin sistemul ICS, contrastează puternic cu mecanismul de consultare, avut în vedere pentru protejarea intereselor și drepturilor muncitorilor". Vezi video

Cum va fi afectată protecția mediului prin CETA

CETA ar putea submina standardele de mediu și sănătate publică ale UE în special în următoarele domenii:

- Cu privire la standardele înalte în materie de protecţia mediului [1]. Prevederile cu privire la mediu din CETA nu pot fi aplicate prin sancțiuni comerciale sau penalități financiare, în cazul în care sunt încălcate. Victimele abuzurilor asupra mediului nu pot iniția o acțiune în justiție. În plus, viitoarele politici privind mediul și clima nu vor putea fi protejate suficient, și vor trebui să se conformeze prevederilor CETA.

- În legătură cu principiul precauției și cu substanțele chimice care afectează negativ funcția endocrină (EDC - endocrine disrupting chemicals) [2]. Legislația europeană în legătură cu reglmentarea EDC este pusă în pericol de cooperarea în materie de reglementare pentru că Canada va considera reglementările cu privire la EDC un factor perturbator pentru comerț și nu o măsură de protecţie pentru sănătate, deoarece, spre deosebire de UE, Canada are o abordare bazată pe risc mai degrabă decât bazată pe pericol cu privire la reglementările utilizării substanțelor chimice. În plus, Comisia Europeană a sacrificat recent principiul precauției în propunerea sa privind criteriile de identificare a EDC favorizând interesele comerciale ale Canadei și SUA. Președintele Comisiei de mediu, europarlamentarul La Via, a protestat în mod direct în fața Comisiei în legătură cu această dezvăluire.

- Cu privire la REACH (Regulamentul CE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice) [3]. Guvernul canadian a exprimat critici la adresa REACH, reglementarea foarte ambițioasă a UE privind substanțele chimice, de peste 20 de ori între 2003 și 2011 în Comitetul TBT din cadrul WTO (Organizația Mondială a Comerțului). Capitolul privind Barierele tehnice în calea comerțului (Technical Barriers to Trade – TBT) din CETA va oferi o modalitate mai simplă și mai directă de exprimare și de acțiune a unor astfel de plângeri.

- Cu privire la protecția animalelor [4]. CETA liberalizează comerțul cu produse de origine animală fără să se asigure că acestea respectă standardele UE privind protecția animalelor care sunt mult mai ridicate decât principalele standarde voluntare din Canada. Cerința din Articolul 21(4) privind schimbul de informații în legătură cu protecția animalelor nu face nimic pentru a opri compromisurile dintre obiectivele economice și protecția animalelor. - Cu privire la legile stricte în domeniul OMG [5]. CETA susține un mecanism de cooperare având ca obiectiv revizuirea și armonizarea reglementărilor OMG într-un mod care ar coborî standardele UE actuale.

- Cu privire la producția de carne fără hormoni [6] și creșterea rezistenței la antimicrobiene [7]. CETA nu împiedică Canada să conteste legislația UE privind hormonii. Declarația unilaterală a Comisiei ce reiterează interdicția de utilizare a hormonilor pentru accelerarea creșterii la animalele de fermă nu oferă nicio asigurare legală împotriva scăderii în viitor a acestui standard. Mai mult decât atât, cotele mai mari pentru comerțul cu carne din America de Nord este probabil să crească riscul rezistenței la antimicrobiene având în vedere utilizarea lor agresivă în producția de carne.

- Cu privire la agricultură și etichetarea hranei [8]. Agenda de cooperare în materie de reglementare din cadrul CETA favorizează interesele din agricultura industrială, subminând astfel principiul precauției și standardele existente și viitoare cu privire la aspecte critice cum ar fi siguranța alimentară, abordarea „de la fermă la consumator”, protecția animalelor și emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură. Producătorii europeni, în special producătorii de carne de porc și de vită, vor fi eliminați de pe piață din cauza importurilor mai ieftine, iar schema de etichetare a cărnii din UE ar putea fi contestată de Canada, după victoria Canadei la WTO care a dus la abrogarea legii din SUA privind Etichetarea Țării de Origine. Următoarele domenii vor suferi de o înghețare a măsurilor de reglementare sau sunt amenințate direct de Sistemul de Justiție pentru Investitori – ICS (International Court System):

- Cu privire la protecția climei: tranziția către o energie verde, eforturile de decarbonizare și obiectivele de la Paris [9]. Prevederile CETA privind protecţia investițiilor, împreună cu nivelul său foarte scăzut îm materie de protecţia mediului, pot submina sau pot avea un efect de înghețare a măsurilor de reglementare asupra viitoarelor politici sustenabile pentru climă și energie, ca de exemplu eforturile de oprire a producției de energie pe baza combustibililor fosili și de promovare a reducerii emisiilor de carbon. Astfel CETA amenință orice măsuri adoptate pentru atingerea obiectivelor convenite de UE și Canada în cadrul Acordului de la Paris din 2015.

- Cu privire la minerit [10], fracturarea hidraulică și alte activități extractive [11]. Industria extractivă este prolifică în lansarea de procese de arbitraj. Peste 50% din companiile mondiale de minerit au sediul în Canada. Cel mai recent exemplu este cazul Gabriel Resources vs. România, în care compania canadiană dă în judecată statul pentru că nu a aprobat cel mai mare proiect minier aurifer din Europa. Pe baza informațiilor de la 44 de cazuri pentru care există date disponibile, companiile miniere au dat în judecată guvernele pentru o sumă totală de 53 miliarde USD. Dacă intră în vigoare capitolul privind investițiile din CETA, companiile miniere canadiene vor putea să amenințe și să inițieze procese similare împotriva tuturor celor 28 de state membre UE.

- Cu privire la legile privind sănătatea publică [12]. CETA are potențialul de a submina sănătatea publică deschizând drumul pentru companii să conteste legile privind sănătatea publică, percepute ca bariere pentru comerț, și să limiteze opțiunile de politici pentru serviciile sociale, de sănătate, educaţie și alimentare cu apă, care intră la categoria „Servicii de interes general”.

Vezi cum au votat europarlamentarii in comisia de mediu.

[1] A se vedea https://corporateeurope.org/sites/default/files/attachments/great-ceta-swindle.pdf precum și http://www.sierraclub.org/compass/2016/10/corporate-bias-investor-state-dispute-settlement-threatens-environmental-protection
[2] A se vedea https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/new-endocrine-disruptor-rules-address-your-trade-concerns-eu-tells-us-canada/ [3] http://www.ciel.org/wp-content/uploads/2016/10/CIEL-letter-to-Mr.-Magnette.pdf
[4] A se vedea CETA’s threat to agricultural markets and food quality. În Making Sense of CETA https://www.policyalternatives.ca/publications/reports/making-sense-ceta-2016
[5] A se vedea http://www.iatp.org/ceta-selling-off-the-farm
[6] A se vedea https://corporateeurope.org/sites/default/files/attachments/great-ceta-swindle.pdf și http://www.iatp.org/ceta-selling-off-the-farm
[7] A se vedea http://epha.org/the-unhealthy-side-effects-of-ceta/
[8] A se vedea http://www.iatp.org/ceta-selling-off-the-farm și http://canadians.org/sites/default/files/publications/report-ceta-food-safety-english.pdf
[9] A se vedea Free trade or climate protection? Energy and climate policy-related threats posed by CETA în Making Sense of CETA https://www.policyalternatives.ca/publications/reports/making-sense-ceta-2016
[10] A se vedea http://www.euractiv.com/section/climate-environment/opinion/ciolos-failure-to-save-rosia-montana-disappointed-many-romanians/?nl_ref=28014051 sau http://www.international.gc.ca/trade-agreements-accords-commerciaux/topics-domaines/other-autre/csr-strat-rse.aspx?lang=eng sau http://www.forumue.de/silence-is-golden/ sau http://corporateeurope.org/sites/default/files/trading-away-democracy.pdf 
[11] https://www.tni.org/en/publication/signing-away-sovereignty
[12] A se vedea http://epha.org/the-unhealthy-side-effects-of-ceta/

Află cum vor vota europarlamentarii români în privința CETA

Cu mai puțin de o lună până la votul în plenul Parlamentului European, peste 100.000 de cetățeni ai UE au cerut până în prezent reprezentanților lor europeni (MPE) să voteze împotriva #CETA. 124 de eurodeputați s-au angajat să voteze împotriva acordului până în prezent, dar avem nevoie de mai mulți, înainte de votul Parlamentului European pe 14 februarie 2017. Niciunul dintre cei 32 de europarlamentari români nu au răspuns întrebărilor cetățenilor. Trebuie deci să menținem presiunea, să fim cât mai mulți care le cerem să voteze împotriva #CETA prin https://www.de-clic.ro/cetacheck




5,555 semnături
Ne ajuți să strângem 10,000 de semnături?

Acordurile comerciale TTIP și CETA sunt extrem de controversate. Investitorii străini au parte de un sistem de justiție paralel, în afara legilor naționale. Serviciile publice se îndreaptă spre privatizare, care devine ireversibilă. Standardele de protecție ale consumatorilor și ale naturii sunt puse în pericol.

CETA, este într-adevăr un acord din “noua generație de tratate” în sensul în care depășește cu mult sfera negocierii comerciale. Textul mamut (1600 de pagini) va avea consecințe directe asupra vieții noastre de zi cu zi. Prin CETA se va decide ce hrană vom mânca și cât va costa o programare la doctor.

Cu toate acestea:

- CETA a fost negociat doar de câțiva funcționari europeni în numele nostru, al tuturor.

- Deși negocierea a durat cinci ani (2009-2014), conținutul său a fost publicat oficial doar din iulie 2016. Textul agreat de negociatori nu poate fi schimbat. Publicul, guvernele și parlamentarii deopotrivă nu pot modfica conținutul său, pot doar să îl consulte.

- România nu și-a făcut temele pentru a afla, printr-un studiu de fundamentare, care sunt riscurile și consecințele sale asupra economiei din țara noastră.

În aceste condiții, stimați reprezentanți ai statului român, vă cerem să acționați cu responsabilitate și să nu semnați CETA. De asemenea, vă cerem să respingeți propuneri precum aplicarea provizorie care ar duce la un deficit crescut de democrație în cadrul Uniunii Europene.

 

Vrei să semnezi?

Cei mai recenţi susţinători
  • signed 2017-02-27 15:12:57 +0200
  • signed 2017-02-27 00:18:04 +0200
  • signed 2017-02-24 01:43:40 +0200
  • signed 2017-02-22 18:50:24 +0200
  • signed 2017-02-21 22:43:00 +0200
  • signed 2017-02-21 11:23:43 +0200
  • signed 2017-02-20 19:01:47 +0200
  • signed 2017-02-20 15:14:23 +0200

connect

get updates